Ce triste-s zidurile ce se-nalță
Spre norii palizi, pământii…
Și mersul meu
pe clipele trecute,
din a fost odată
mă fac să văd
pe țărmul meu pustiu
parfumul tău
ce-n altădată
îmi revărsa iubire
în priviri
cum numai eu îmi știu…
În ritmul armoniilor trecute
Mi te privesc, cum te priveam și ieri
Și zâmbet încolțește-n gânduri multe
Iar recele îmi spune primăveri…
Te port cu mine
Clipă de-mpreună
Și chiar în noapte
Când totul din lumină moare
În mine iți păstrează sărutare
Iar albe șoapte
Îmi descriu cunună
Pe buzele
Atâtor rime
Din clar de lună…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu