depresurizare...

Vedeam sub mine
Munții adunați în nori
Iar orizontul se oprea
În depărtare,
În infinit…

Cuvântul tau oprit,
-În zgomotul turbinelor-
în zobru-mi firav s-a ciocnit,
Și pasărea din placi de fier
Cu aripile sângerând
Plonjează…
Imposibil de privit…
Oceanul iși deschide brațe de otel
Să poti fi risipit…

rasad

Abrupte cuvinte
Lăsate islazuri
Să pască în ele străin
Rătăcit dinspre viață
Regăsit în iluzii…

Întrupare
O rouă cu aromă de lacrimi
și mâinile aripi…
Sub pana muiată în sângele lui
răsare o urmă
lăsată de zbor
iar versul rămâne
al nimănui
încolțit…
roditor…

necuprins...

Găsesc în viață, întrebări
Ce-n așteptare de răspuns
Se farâmă în noi chemări
Sau macină gândirea
Ce îmi cuprinde
Ființa-n nepătruns.
Și îmi scurtează clipe
Oprindu-mă pe stânca
Ce sub genunchiul rezemat de vânt
Păstrează ne-nțelesul valurilor
Nespus de vreun cuvânt…

O insomnie răgușită
Îmi e clipirea ochilor
Ce-și uită în privit
Mărețul orizont…
Aroma unui fruct
Crescut pe crengile de raze
Însângerate de apus
Mai risipeste în culoare
Ceva de nepătruns
De ne-nțeles
De nedescris…

radiografie

Ne auzim ecoul gândurilor
Foarte rar…
Ne-ndepărtăm de rațiune
Și vorba n-o mai știm a spune
Îmbrăcată-n har…
Ce gust amar!

Păstrăm privirea în gunoaie
Mult prea mult...
Si-apoi mirosul greu
Devine parte dintr-un eu.
Și sunt un împrumut
Iluzie firavă de om cult!

Perfuzii definesc în mine viață
Și mâine e oprit
Un ieri e gheață fără nume
Și soarele e un anume
Prezent apus spre infinit
Ce-n rimă a murit!

urme

Gânduri în noapte umblă reci
Picioarele-mi scăldam în praf de lună
Sub tâmpla norilor te-apleci
Pe umbra cerului de humă

mă ating cuvintele-ți cu gust de stele
În somnul regăsit din urme pe poteci
Și stau ascuns pe sub mistere
Cu taina nopții lângă mine să nu treci...

Ți-aș spune cu suspin a lumii căutare
Din sufletul ce poartă gânduri reci
Mi-atingi în rouă, sărutare,
Pământul înroșit de sânge... și de veci...

Parfum

A fost odată din cuvânt
Ceva ce în cuvânt nu se mai spune
O adiere-a unui vânt
Ecoul soarelui ce nu apune...

Pe buzele din răsărit
Rămâne sângerată clipă-n viață
Iar ochii tăi - imens iubit
Îmi lasă urmă cu parfum de dimineață...

Lumina zâmbetului pus într-un surâs
Pătrunde rădăcini de întuneric
Și se înalță înspre cer mai sus
Pe umbrele din negrul luciferic...

Rămâns străin deasupra unui timp
Acolo unde zâmbet poartă zbor
Privesc sub mine soare din Olimp
Al nemuririi dureros izvor...