Am început
sub foșnetul tăcerii de prin verde culoare
să adun din tine știut
încumetare...
am tăcut
ca o rană scrisă din mâine vedere
desculț
smulgând rădăcini din durere
M-am oprit
să dau la o parte frunzele de pe lună
Ți-am șoptit:
Acum lumina-ți n-o să apună...