Îmi mângâie privirea noaptea
cu liniște de stele tremurând
lumină caldă sfaramată
spre noi în rece tot curgând…
aud sub raze de lumină
privirile atâtor călători
ce-au respirat plăpândă vină
de-a fi spre noi nemuritori...
Și stim că faima-n lume trece
Dar nu putem strivi murirea
Și cât de altfel ne petrece
În mâine neștiut, trăirea …
O clipă însă nu știe să moară
Când tu spre mine ai știut jertfire
Știind că mult o să te doară
Să-ți risipești deplinul în iubire…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu