nu cer compasiune
cand simt ca viata langa mine trece
ca tineretea mi s-a conjugat
in rece...
ajunga-mi norii de granit
si mucegaiul ce-l respir
prea plinul nu imi e dorit
e tot mister...
in vas de vise si erori
se-aseaza infinitul
iar eu culeg ce curge din prea plinul
de nemuritori...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu