petale de granit

pe ceața nopților de lacrimi
fugind de întuneric spre trecut
mi-am sfâșiat privirea în căzut
că nu erai
când te-am văzut...    

pe strada gândurilor din pustiu
ploua cu stropi de infinit
și tu erai de negăsit
s-aduci lumină    
pe suflet obidit...

sub tâmpla rece-a soarelui în răsărit
mă căutam în vorbele-ți rostite
când inimi ne erau lipite
pe timp de întâlnit...
acum...în mine strâng
frumoase clipe rătăcite:
petale de granit...