radiografie

Ne auzim ecoul gândurilor
Foarte rar…
Ne-ndepărtăm de rațiune
Și vorba n-o mai știm a spune
Îmbrăcată-n har…
Ce gust amar!

Păstrăm privirea în gunoaie
Mult prea mult...
Si-apoi mirosul greu
Devine parte dintr-un eu.
Și sunt un împrumut
Iluzie firavă de om cult!

Perfuzii definesc în mine viață
Și mâine e oprit
Un ieri e gheață fără nume
Și soarele e un anume
Prezent apus spre infinit
Ce-n rimă a murit!