Vedeam sub mine
Munții adunați în nori
Iar orizontul se oprea
În depărtare,
În infinit…
Cuvântul tau oprit,
-În zgomotul turbinelor-
în zobru-mi firav s-a ciocnit,
Și pasărea din placi de fier
Cu aripile sângerând
Plonjează…
Imposibil de privit…
Oceanul iși deschide brațe de otel
Să poti fi risipit…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu