Pe cioburi...

lumina luceste in cioburi de sticla
ce imi zgarie privirea
si necunoscutul
imi mangaie parul...
grabindu-i iarna...

fug...
poate voi ajunge eu primul
inaintea privirii de peste ani
si inaintea terminarii visului...

pictez...
pe cer un soare ce nu mai apune
pe noapte
o luna ce nu are soare...
iar stele
raman...
sa pot simti
vesnicia...
numarandu-le...

imprumut verdele crud
si stralucirea privirii tale
sa retusez trecutul
acolo unde nu te-a avut...
si viitorul
acolo unde ne-am despartit...

iar buzele tale
ma trezesc la rasaritul
unui ciob de realitate...
ce spini aveau clipele
fara tine...