tăcerea în umbre...
luni, 9 ianuarie 2012
nisip
Aud oceane...
Și fiecare capăt de ocean
e-o frunte aplecată
în care se lovesc
furtuni și valuri
misterul
adâncul și tăcerea...
Iar fruntea astfel sângerândă
Păstrează pentru cei ce o pășesc
Ne-timp...
parfum de infinit...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Postare mai nouă
Postare mai veche
Pagina de pornire
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu